Dacă anul trecut locaţia festivalului a fost lângă Buşteni , anul acesta organizatorii au ales pentru eveniment poalele impunătoarei cetăţi Râşnov, situată în centrul ţării, un spaţiu deschis la care se poate ajunge uşor atât cu maşina cât şi cu autocarul. Alegerea este mai inspirată decât la prima ediţie, deoarece posibilităţile de cazare sunt mai numeroase şi mai variate, obiectivele turistice sunt multe şi accesibile: cetatea, peştera Râşnov deschisă doar de anul trecut, castelul Bran şi Braşov. Dar cel mai important argument este că sound-ul puternic se completează cel mai bine într-un spaţiu montan, arhaic, cu brazi, creste şi cetăţi medievale.
Festivalul a început vineri cu trupe ca KA GAIA AN, MALPRAXIS, SPECTRAL, THE WAY OF PURITY, PUT SOLNCA, ACTION BASS TOM BAND, PIATRA, DAMNED SPIRITS’ DANCE, THE FORESHADOWING şi TAINE reprezentaţia serii fiind susţinută printr-un concert acustic de DORNENREICH, formaţie austriacă experimentală de neo-folk.
A doua zi, festivalul a fost deschis de Apă Sâmbetii, trupa românească ce îmbina elemente de folclor, tradiţie, cu doom/death metal. Au urmat TRUE MIND, reprezentanţii români ai genului melodic simphonic metal, Deliver de God, trupă de „metal cu diverse nuanţe din subgenuri” cum ei însăşi se descriu, apoi L.O.S.T şi SPIRITUAL RAVISHMENT.
Bun, de aici pot să las formalul la o parte, deoarece la MEDIOCRACY am ajuns şi eu. Am fost surprinsă să văd destul de puţină lume, dar eram oarecum avertizata deoarece nici anul trecut nu au fost mai mult de vreo 250 de persoane. Şi vremea o fi vinovată, dar cel puţin başii şi tobele, decibelii întrecuţi au reuşit să ţină ploaia departe. O reprezentaţie bună, puternică. Am apreciat mai ales comunicarea cu publicul, mişcare destul de avangardista în care vocalistul cânta şi „dă din plete” în rând cu ascultătorii.
Apoi WINTERHORDE, din Israel, prima trupă străină a zilei a reuşit să aprindă atmosferă, aici probabil contribuind şi faptul că vocalistul şi-a „pierdut” cămaşa. Oricum, trupa de „extreme melodic black metal from Israel” a fost preferata mea. Apoi au urmat BOLTHARD, trupa românească bucureşteană, care pe lângă că empatizat cu publicul, au avut piese energice, complexe, interpretate bine, oferind în plus şi un spectacol de pirotehnie. Fără sare şi piper, mi s-a părut LAONLYNESS o formaţie din zona Braşovului, care păreau încă amatori şi neplăcut de teatrali, unii audienţi chiar exclamând cu bucurie când aceştia şi-au anunţat ultimul cântec.
Apoi, a urcat pe scenă primul headliner al ediţiei din 2011 a festivalului, KEEP OF KALLESIN, formaţia de „epic extreme metal”, unii dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai scenei metal norvegiene şi care anul trecut a reprezentat Norvegia, la…nu vă aşteptaţi la asta, la Eurovision. O formaţie cu multe albume de succes şi turnee internaţionale, la care trebuie să recunosc, mă aşteptam la puţin mai mult. Au fost buni, dinamici, s-a văzut profesionalismul, uşurinţa cu care se jucau cu publicul, însă poate din cauza renumelui, mă aşteptam să fie mai „explozivi”. Vestea bună e că cei ce au regretat că nu au ajuns la festival, mai au o şansă în 9 septembrie la Cluj, unde KEEP OF KALESSIN vor cânta alături de Samael. Seara s-a încheiat cu un recital incendiar, marca E-FORCE, formaţie canadiană/franceză de trash metal tehnic progresiv. Surprinzător la ei a fost începutul, în care şi-au chemat pe ritmuri de tobe, cavalerii, o chemare la turnir. aducând un aer medieval, festivalului.
Şi cam atât am putut observa direct, deoarece românul bun şi harnic, luni trebuie să fie cuminte la lucru. Dar am auzit că şi duminică show-ul a fost asigurat de britanicii de la ONSLAUGHT şi de invitaţii permanenţi la festival, autohtonii de la NEGURA BUNGET şi susţinut de trupe ca ARZENAL EUFOBIA, DEATHDRIVE, AKRAL NECROSIS, INSULT, SINCARNATE, METHEDRAS şi FEN.
Organizarea a fost foarte bună, aşa cum Mihnea Cristian Badea ne-a obişnuit de anul trecut, sonorizarea perfectă, un plus faţă de anul trecut, fiind vremea blândă, care nu a mai stricat cheful nimănui.
Ca la orice festival românesc ce se respectă, nu puteau lipsi mititeii asezonaţi cu bere asigurată de sponsorii festivalului, dar şi alte sortimente de mâncăruri şi băuturi sau accesorii, totul că fanii de metale grele să fie mulţumiţi. Şi într-adevăr, atmosfera a fost foarte plăcută, cel puţin pentru mine: natură, muzică bună, bere şi oameni faini. Este o experienţă care se cere repetată.
